Pasul Ghimes, septembrie 2021

        Chef maaaaare de pedale!!! 

Chef accentuat si de frustrarea generata de amanarile multiple ale primei ture din acest an din cauza de vreme rea sau de lipsa unui coechipier.

Am constatat cu tristete ca a devenit foarte greu sa mai gasesc un biciclist disponibil pentru o tura. Si ma refer la vechii parteneri de ture, ptr ca nu mai am starea sa pun un anunt pe net si sa merg cu oricine ar zice da. Copiii, starea de sanatate sau schimbarea de prioritati sunt cauze obiective. Mai nou s-a adaugat si mizeria asta de hiperinflatie de ursi, care iti dau un sentiment de insecuritate si de teama, excluzand total posibilitatea unor ture solitare.

Si da, padurea e "Casa lor", dar asta nu ma va face sa accept vreodata ca orasul sa fie "inchisoarea mea"! Dintotdeauna am iesit in natura respectand acele reguli de baza: sa iti semnalezi prezenta prin zgomot, sa pastrezi potecile, etc, iar asta a fost suficient. M-am intalnit cu ursul in trecut si ne-am vazut fiecare de drumul lui. Ei bine, intr-un echilibru distorsionat de numarul excesiv de ursi, chestia asta nu pare sa mai functioneze.In mod evident e necesara o reducere drastica a numarului acestora. Din pacate nici ultimele legi nu ajuta cu nimic si prevad o inrautatire a situatiei si a securitatii celor care se bucura de natura in natura (nu vorbesc aici de activistii de sufragerie). O sa mai revin pe tema asta la urmatoarea postare.

Deocamdata am reusit o sincronizare de ultim moment cu Ovidiu (Aristotel), cu care am mai facut destule ture in Moldova. Tinta de azi este Pasul Ghimes, de fapt un inconjur al lui, pentru ca simpla traversare ar fi o provocare prea mica si rapid de indeplinit.

Ne intalnim la 7 dimineata in Bacau, abia ce rasarise soarele si pornim spre Lunca de Sus.

Acolo este una dintre distractiile alpine cele mai interesante ale Romaniei, SkiGhimes, un bob pe sine cauzator de adrenalina.

Dupa un mic dejun la fata locului, cu langosi, ceai si cafea, profitam de lipsa de aglomeratie si ne dam cateva ture cu viteza maxima. In we se recomanda parcurgerea la ore matinale, ca sa se evite statul la coada, care altfel poate fi si de 30 minute pentru o tura, si aglomeratia de pe traseul in sine.

Desi nu iti vine usor, dupa cateva ture de acomodare te poti da linistit fara frane, de sus pana jos. Cum ziceam, ajuta ca suntem doar noi pe pista si putem merge cu viteza maxima. 

Dupa episodul de adrenalina ne echipam si pornim tura de bicicleta. 

Primii kilometri sunt pe asfalt, fals plat ascendent, de-a lungul vaii Trotusului, pe drumul national catre Pasul Ghimes. 

Curand ne abatem dreapta, traversam un parau prin vad si incepem sa urcam pe un picior de munte. Cerul arata incredibil si totul e linistit in jur, doar talangile cirezilor de vaci rasuna infundat, pe vale. E bine, caci ma cam temeam de vanzoleala ATV, la SkiGhymes putandu-se inchiria asa ceva.

La un moment dat, privind in jos vad o dunga neagra in mijlocul campului vizual si sunt contrariat, caci nu-mi dau seama la ce ma uit. Ma dau jos de pe bicla si constat ca de fapt purtam DOUA perechi de ochelari! Ha, Ha! Pe cei de bicla ii pusesem peste cei de condus, fara sa-mi dau seama, iar acum se razvratisera.

Tragem o perioada la deal si apoi drumul continua in forma de potcoava pe un platou, in peisaj mioritic.

Iesim in DC101, care coboara la Barajul Frumoasa si avem surpriza sa-l gasim asfaltat. La intersectie pare ca o retea intreaga de drumuri de altitudine tin culmile inconjuratoare. E rost de un concediu intreg de pedalat aici.

Traseul nostru ne poarta catre vale. Asa ca vajjjj! Cat mai putine frane pana jos.

Dupa cativa kilometri se zareste Lacul Frumoasa, de o culoare ce aminteste mai mult de Marea Egee decat de un lac de munte. 

Traversez Frumoasa prin vad. Apa trece de butucul rotii si il face pe Ovidiu sa caute alt loc, unde sa se ude mai putin. Reuseste si el traversarea si acum urcam tinand malul stang, parasind vechiul drum de dinainte de construirea barajului, care se tinea pe firul apei.

In localitatea Frumoasa planuim sa ne refacem rezervele de apa. Numele nu-i e degeaba, sunt case cochete si totul e curat. Nu prea gasim apa sau vreun magazin.

O intrebam pe o doamna ce pedala in acelasi sens cu noi. Intelege ce o intreb, insa imi raspunde cu dificultate in romana: "Mergeti!" si imi arata directia inainte. E tot ce avem nevoie sa stim.

Curand ajungem langa biserica satului si acolo e si crasma, normal.

Iesim din sat si incepem a doua urcare importanta a turei. Daca pana acum am stat mai mereu in sa de acum devine tot mai greu sa pedalam.

Mai impins, mai pedalat, ajungem la un foisor de observatie. Urcam in el cu oarecare teama, accesul se face pe o scara de lemn, nu foarte solida, iar primul segment este destul de inalt. Ma gandesc ca pe viitor, cand vor ptrezi un pic acele trepte se poate intampla un accident destul de urat.

Insa privelistea de sus merita stradania de a urca pana acolo.

Continuam ascensiunea, trecem prin zone de zmeuris, ne facem datoria si strigam dupa urs, iar el isi face la randul lui datoria si nu apare.

Ajungem la niste vestigii arhreologice. Din pacate explicatiile sunt doar in ungureste asa ca nu aprofundam subiectul.

Varfurile si potecile sunt bine marcate si pare ca sunt batute de turisti. Ne intalnim cu doua grupuri, familii cu copii.

E o zona in care se pedaleaza in mod placut. Din pacate sunt doarte multe porti pentru animale, care ne obliga sa descalecam des.

Pe masura ce coboram poteca trece pe langa gospodarii izolate, unele parand chiar permanent locuite. Batrani zabovind pe prispe ne raspund cu glas stins la saluturile noastre.

Poteca devine un sleau abrupt, noroios, plin de bolovani. Ma tin cat pot in sa, insa spre final cred ca e mai intelept sa o iau la pas, nu are rost sa risc o accidentare.

Nu dupa mult timp ajungem din nou la drumul national si in cateva minute recuperam masina.

Deja stim unde vom manca, la Fatányéros, unde am poposit si in alta tura in zona.

Specialitatile locale si un Csiki Sör incheie in mod cum nu se poate mai placut tura.

Pentru track-ul GPX lasati un comentariu si vi-l pot trimite.