luni, 25 aprilie 2011

Drumul Vinului, aprilie 2011

        Sambata dinaintea Pastelui se anunta cu soare si temperaturi placute. Cum toate erau deja randuite acasa, am zis ca merita sa-mi petrec timpul pedaland agale pe un drum despre care auzisem cate ceva, cum ca ar fi pitoresc, putin umblat si in stare destul de buna.
Drumul asta se vrea promovat turistic sub numele de Drumul Vinului insa, in afara de vreo trei placute cu numele lui, nu am mai zarit vreo investitie.
N-am stat prea mult sa ma documentez cand am facut traseul, de altfel si dupa excursie, cand am cautat mai multe detalii nu am gasit un traseu exact al acestui drum, de unde incepe si unde se sfarseste.
Conform hartii de mai jos, am ratat prima parte a lui, in zona Pietroasele, conform altor surse, am fost pe el, in zona Hilea.

Ca l-am nimerit sau nu, e mai putin important, zona e una deosebita, cu trafic minim, o placere pentru pedalat.

Am plecat din Gara de Nord impreuna cu Corrado, cu un accelerat, la 7:30AM, cu destule emotii, trenul avand doar patru vagoane, iar peronul fiind intesat de calatori. Planul era sa punem biclele la capatul trenului, chiar langa locomotiva, sa nu stea in drum. Din pacate, dar si din fericire, vagonul ala era de clasa I, noi avand bilete la a doua. Tot la a doua aveau si restul de cateva sute de calatori, care, de cum s-a oprit trenul la peron, au dat asaltul asupra usilor.

luni, 11 aprilie 2011

Campina - Tesila - Muntele Secar - Campina, aprilie 2011

Noroaiele s-au razbunat pe mine! M-au impresurat in tura asta cat pentru toate turele in care le-am evitat cu succes pana acum.

        Incropesc un traseu folosind pozele de satelit si harta Garmin, care zice ca din Tesila s-ar face catre est un drum judetean, DJ101T.
Plec de acasa impacat cu gandul ca in munte o sa dam peste ceva balti si noroi, caci e inca primavara, iar zapezile nu s-au topit de prea multa vreme la altitudine. Prognoza e buna, insa varfurile muntilor sunt ascunse de un nor cam ciudat, albicios. Ne incurajam zicandu-ne ca e doar o ceata, care se va ridica odata cu soarele.
Cu mine sunt Rostogol si vis-a-vis.
In Campina e frumos, insa destul de rece, doar sase grade si bate vantul tare. Pe creste se anuntasera rafale de 100-120km/h. Nici pe vale nu e cu mult mai bine, curentii reusesc sa ia pe sus refugiul unei statii de autobuz, iar noi inaintam cu greu, prin vartejuri de frunze uscate si nisip.
Pe serpentinele de la Barajul Paltinul apare o noua provocare, cum sa te tii in sa cand vantul trage de tine in toate directiile, parca vrand cu tot dinadinsul sa te doboare.
Prima regrupare e chiar pe baraj, unde constat cu parere de rau ca am uitat aparatul foto in masina, asa ca voi fi obligat sa folosesc telefonul pentru a face poze.