marți, 26 octombrie 2010

Targu Jiu - Pas Valcan - Valea de Pesti - Cheile Sohodolului - Targu Jiu, iulie 2010

Nu Transfagarasanul, nu Transalpina, nu Strategica, nici Curmatura Oltetului, nici Iezer Papusa sau oricare altul nu e cel mai tare, mai dificil si mai frumos. Acela este cu siguranta Pasul Valcan!

        Anul trecut am vazut un indicator rutier catre Pasul Valcan si nu stiu de ce mi-a sunat cumva tainic, putin umblat si aducator de aventura, asa ca nu l-am uitat si weekend-ul care s-a incheiat mi-a dovedit ca nu m-am inselat cu nimic.
Avand un gust amar lasat de vremea capriciosa din ultimele saptamani m-am bucurat de prognoza optimista si am stabilit cu ClaudiuXYZ ca e un moment bun de a face acest traseu.
Din motive de distanta si de criza, gasca n-a fost mai mare, insa m-am bucurat sa-l regasesc sambata dimineata pe Claudiu la fel de bine dispus si cu chef de pedalat, dar cu vreo 5-8kg mai putine ca anul trecut. Intalnirea are loc la 9:30AM in Targu Jiu, in parcarea Petrom.
Lasam masinile, ne echipam, dau drumul la GPS si sarim in sa. Vremea e insorita, poate chiar prea insorita si calduroasa. Dar decat furtuna, preferam asa.
Iesim din oras, si vedem in zare muntii. Din fata bate un vant destul de tare, dar nu ne supara prea rau si ne bucuram de racoarea lui. Trecem prin cateva localitati, mancam fructe din pomii de pe marginea drumului si suntem cu ochii pe altimetru. Urcam usor, parca prea usor pentru diferenta de nivel din planul de azi. Ma bucur intr-un fel, caci plecasem de acasa cu gandul de a face tot traseul pe foaia mijlocie, levierul (shifterul) fiind trimis la garantie, in Germania.
Insa situatia se schimba in curand si incepe greul. Rampa trece de 7% si nu mai merge, opresc si reglez schimbatorul pe foaia mica. Claudiu sufla si el destul de greu...

vineri, 22 octombrie 2010

Campina-Sotrile-Tesila-Bertea-Campina, aprilie 2010

Iesire neprogramata

S-a intamplat azi, la mare repezeala, neavand chef de serviciu.
Ma scol la 5:20 si primul lucru pe care-l fac e sa arunc un ochi pe geam. E bine, nu ploua.
Imi trag pe mine pantalonii scurti noi, un tricou, o vestuta si ies afara. Cancer! 7 grade si vant!
Il iau si pe Corrado si la 8 suntem in Campina. Dupa ce tot drumul am mers cu caldura pornita in masina, ma decid sa iau pe mine si o bluza cu maneca lunga.
Tinta principala e o catarare afurisita, recomandata de un prieten ca fiind cea mai dura pe asfalt din tara, cu rampe de 23% si media de 11%, asta vreo 2.5km.
Si cum nu era sa mergem doar pentru atat, ne hotaram sa refacem traseul de anul trecut, de la Sotrile la Secaria si mai departe, adica acolo unde ne-am ratacit pe munte.
Primii 14 kilometri se fac pe drumul catre Barajul Paltinul si sunt o buna incalzire. Nimic deoebit, doar ne rugam sa nu ploua, cerul nu arata deloc bine.
Imediat inainte de Seciuri se iveste breteaua care ne intereseaza. O mica pauza pentru diverse necesitati, ceva telefoane si apoi o luam vitejeste la deal.
Inceputul nu e spectaculos, nu da niciun semn despre ce va urma.

marți, 19 octombrie 2010

Rusenski Lom, septembrie 2009

Plimbare sub soare de toamna

Odata cu vara s-au dus si turele marete, de zeci de kilometri si mii de metri diferenta de nivel. Vin acum plimbarile mangaiate de soarele bland al toamnei, la altitudini mici, unde vantul si frigul nu au ajuns inca.
Daca tot am schimbat registrul, am zis sa iesim pentru prima data afara din tara cu bicicletele si unde se putea mai facil decat in Bulgaria?
Aflasem cu putina vreme in urma de o zona deosebita, cu peisaje interesante, la o aruncatura de bat de Bucuresti, zona in care s-a amenajat un traseu cicloturistic.
Stiu ca sunt doar 57 de kilometri de pedalat, cu o altitudine maxima de doar 300 de metri asa ca plecam nu foarte de dimineata si ajungem la punctul de start al traseului, in extremitatea sa sudica, in satul Krepcea, pe la orele 10:00. Soseaua nu e nici prea buna, nici prea rea, insa libera si placuta la condus.

marți, 12 octombrie 2010

Doua zile si un pic in Buila si Capatanii, august 2009

Urcusuri ce-ti taie respiratia, coborari in viteza, kilometri, peisaje, palinca si bere, salturile "mortale" deja obisnuite ale lui ClaudiuXYZ

Tura incepe prost, vineri la pranz aflam ca nu mai avem cazare la Petrimanu si ne reorientam catre Ciungetu. Asta nu e foarte bine pentru a doua zi, cand vom avea 20 de kilometri in plus de pedalat, dar alta solutie nu exista.
Echipamentul e pregatit, asteapta imbarcarea:

Traficul din Bucuresti ne face sa iesim din oras cu o ora mai tarziu decat planificasem si este in continuare aglomerat si pe autostrada, asa ca tot raul spre bine, fiind cazati mai aproape, nu vom ajunge chiar la doua noaptea.

luni, 4 octombrie 2010

Masivul Iezer, august 2009


        Iata-ne in fata unei mari provocari, ceva ce ne doream de mult timp, o tura pe creasta Iezer-Papusa, o tura grea, cu diferenta mare de nivel si cu un traseu nu tocmai clar de urmat.
Ne intalnim la locul stabilit, in Campulung, cu Vali si Edi, oamenii locului si cu veteranul ClaudiuXYZ. 
Pornim sa pedalam plini de entuziasm in jurul orelor sapte, la inceput mai lejer si apoi din ce in ce mai abrupt.
Trecem de Leresti, iar la barajul Rausor facem stanga, pe drumul forestier care ocoleste lacul.

Rrucsacul, care a fost pregatit in ideea de a fi cat mai usor, se dovedeste a fi totusi cam greu... Daca am mai fi adaugat cortul si sacul de dormit, cum am vrut la inceput, nu cred ca aveam sanse sa ajungem sus cu ele in spate. Hotaram de comun acord sa dormim la Refugiul Iezer.
Ascensiunea intentionam sa o facem pe Portareasa, piciorul exterior al potcoavei masivului, apoi pe un drum forestier, peste Iezerul Mic si sa coboram la refugiu dupa amiaza.